Bătrânul care citea romane de dragoste

Bătrânul care citea romane de dragoste

Autor: Luis Sepúlveda

Editura: Polirom

Număr de pagini: 199

Bătrânul care citea romane de dragoste este prima carte pe care am citit-o de la Luis Sepúlveda. Am citit-o cu atât de multă curiozitate, încât nu am simțit trecerea orelor. Pur si simplu nu m-am putut opri din citit. Dacă ar trebui să descriu acest roman într-un singur cuvânt, cu siguranță aș spune fascinant. Singurul minus pe care îl găsesc la această carte este faptul că este mult prea scurtă. Cele 199 de pagini înglobează destul de multă informație, însă tot am simțit nevoia de a afla mai multe date despre personaje.

Totuși, cine este acest bătrân care citea romane de dragostea? Ba mai mult, titlul chiar are legătură cu întregul conținut? Răspunsul îl aflăm încă din primele pagini ale romanului. Antonio José Bolívar, rămas văduv încă de tânăr, își caută liniștea într-un sat îndepărtat din pădurea ecuatorială, El Idilio. Satul este atât de mic, încât dentistul vine doar de două ori pe an, cu scopul de a scoate dinții sătenilor ori de a le vinde proteze dentare. În plus, la fiecare vizită, are grijă să aducă bătrânului nostru câteva cărți, adevărate comori care ascund povești de dragoste, menite să te facă să plângi cu sughițuri, nu alta.

De-a lungul romanului, bătrânul Antonio José Bolívar pare a fi împărțit între viața normală pe care a lăsat-o în urmă cu ceva ani și jungla pe care vrea s-o cunoască, însă fără succes. De asemenea, pare să aibă o permanentă luptă interioară, nu-și vede viața împlinită, iar asta din cauză că nu poate urma pe deplin nici una dintre căile pe care le alege.

Bătrânul care citea romane de dragoste prezintă o poveste a junglei, a indienilor Shuar și a oamenilor care știu să trăiască în armonie cu ea. Totodată, sunt analizează succint și diferențele culturale care apar între grupurile umane prezente în acea zonă. Pe de altă parte, în roman se mai relatează și despre iadul provocat de coloniștii și prospectorii de aur, care invadează  și distrug jungla, toate acestea având drept rezultat o natură dezechilibrată..

Consider că romanul este plin de pasaje în care te poți regăsi cu ușurință și care te fac să te identifici cu personajul principal, să îți pui întrebări esențiale, să te gândești la alegerile făcute de-a lungul anilor.  

       Acest roman rafinat care atrage cu ușurință atenția cititorilor a primit premiul Tigre Juan și a fost ecranizat în anul 2001, în regia lui Rolf de Heer, cu Richard Dreyfuss în rolul principal.

Luase cartea de la-nceput. Era supărat că nu reușea să înțeleagă subiectul. Repeta frazele învățate pe dinafară, pe care buzele lui ajunseseră să le rostească fără nici o noimă. Gândurile sale o luaseră razna, împrăștiindu-se care-ncotro, căutând un punct fix la care să se oprească.